2.NEPUTINTA

Eu te-am urmarit...ascuns privit de ochii lumii ce-mi fugea la tine...si tie ti-era usor…te faceai ca pleci,ca nu stii,ca ma eviti,ca nu-ti pasa

ti-era frica sau rusine…

ti-era teama sau neputinta era de vina...dadeai vina pe ea,pe cealalta(in momentu ala nu mai exista)...

erai pretutindeni...

ba aici-ba dincolo

ba in gandul meu-ba in gandul altuia pe care il lasasei doar cu intrebari

ba in ochii mei-si te vedeam ca pe o dornica incoruptibila de a-si satisface placerile cu ajutorul unora...(care imi erau prieteni,amici sau doar cunoscuti)

culmea e ca eu stiam de tine inainte sa te cunosc atat de bine(te stiam-erai o faimoasa : ‘cine? EA?o stiu...’ )insa nu te-am stiut asa de bine cum te stiu acum

sincer...crede-ma ca daca ar fi un lucru pe care mi l-as dori sa-l fi stiut era acela sa te fi stiut pe tine cu mult timp in urma-as fi facut 2 persoane fericite fara sa ma chinui prea mult

-te’as fi facut pe tine si asa as fi fost si eu-

m-as fi putut declara pe deplin fericit...

si acum sunt fericit...o fericire care ma ajuta doar sa respir,sa pot spune ca traiesc,o fericire innecata,o fericire care tanjeste dupa fericirea din basme...

sunt fericit-dar fara sa fii si tu...si asta inseamna doua persoane nefericiteL