SFATURI PENTRU SUFLETUL MEU

si

SFATURI PENTRU

SUFLETE LIPSA

Asta sunt eu…

Nu ma poti schimba…intelege…

Pot sa ma schimb dar doar pentru ca asa vreau eu...pt tine sau pt mine...dar asta o fac eu-nu tu...

Chiar trebuie sa renunt la mine pt ca TU sa ma iubesti?

Oare te iubesc sau sunt dependenta de tine?

Cand m-am indragostit am simtit ca nu pot trai fara El iar atunci cand am daruit dragoste nu am astept nimic in schimb…poate doar dragostea lui
Deseori ma predau cu toata fiinta mea celuilalt si il fac responsabil pentru binele meu, pentru ceea ce simt si experimentez.(cand de fapt EU sunt singura responsabila) Ma daruiesc cu totul si astept ca el sa umple golul care s-a asternut undeva in interiorul meu. Ca o iresponsabila ma abandonez si refuz sa-mi asum responsabilitatea pentru propria mea fericire.
M-am gasit cersind acea iubire care imi lipsea, m-am trezit guvernata de temeri, in special traind groaza pierderii obiectului iubirii. Si de unde era sa stiu ca de fapt imi lipsea iubirea fata de mine? De unde era sa stiu ca o data cu varsta nu am reusit sa depasesc iubirea adolescentina si copilareasca pe care am considerat-o adevaratul sentiment?

Cu toate ca lucrurile nu au evoluat asa cum imi imaginam tin sa-ti multumesc pe aceasta cale pentru timpul petrecut impreuna si in special pentru faptul ca langa tine am invatat ca am nevoie de cineva langa mine care sa ma iubeasca asa cum sunt…pe cineva langa mine care sa adore fiecare clipa petrecuta impreuna si pe cineva care nu uita sa fie romantic nici dupa un an jumatate…nu ma intereseaza aspectul negativ al acestui timp-se sterge-langa tine am invatat cat de valoroasa sunt ca persoana-am invatat ca pot sa dau multe,pot sa fiu buna,pot fi mai buna decat mi-am imaginat vreodata,mi-am vazut limite,de fapt nelimitele,mi-am vazut conditia-incercam cu disperare sa fiu iubita,insa nu am realizat ca iubirea vine intai de la iubirea de sine…iar tu-prin cerintele tale mai multe,mai multe,mai mari,mai drastice m-ai facut sa inteleg ca nu am nevoie de tine…ca eu sunt propria-mi generatoare de vise si de iubire…de data asta eu aleg daca sa iubesc sau nu…de data asta eu aleg de cine voi fi iubita…nu voi lasa pe altcineva sa-mi creeze lumea…eu voi crea lumea dupa bunul plac.

Cu ajutorul tau am avut parte de o dragoste ideala(una care exista doar in capul meu cu tine,voi avea parte la un moment dat si de aceasta (atunci cand cineva ma va iubi destul de mult incat sa planga dupa mine si sa nu mai aiba lacrimi pentru ca un ocean a pierdut din cauza mea)

M-ai facut puternica…sunt stapana pe mine…sunt mai puternica decat in alte dati…

Iti vine sa crezi…nici o lacrima,nici un resentiment,nici un suspin,nici o parere de rau…

Nu sunt individualista,crede-ma,doar ca sunt bine(in caz ca te intrebai ce fac),sunt mai bine ca oricand.

Scuza-ma daca te-am folosit,dar gandeste-te ca ai ajutat o persoana sa vada viata cu ochii unui matur,nu a unui copil ce credea in basme…
Nu mai am nici o datorie fata de tine…nici macar fata de mine…mi le-am platit pe toate…

Ce faci cand te agati de iubirea Lui pentru a simti ca esti demna de iubire, pentru a-ti confirma valorile si meritul personal de care ai fost privata?

Am aflat ca dragostea aceea suprema care se ghideaza pe regula ‘’Nu pot trai fara tine’’ este de fapt dependenta emotionala si ca dragostea se bazeaza pe impartasire nu pe mica cersetoare.
Tot timpul asta a fost o perioada autista in care nu am facut diferenta intre tine si restul lumii.

Gandurile constiente, dorintele si afirmatiile noastre verbale au fost doar un val fin ce acoperea inconstientul.
El este cel care iti potenteaza respectul de sine, iti intensifica imaginea pe care o ai despre tine si astfel te abandonezi complet incredintandu-i aceste indatoriri.

Ce faci cand inconstient recreezi atmosfera vremurilor trecute pentru a te impune si a demonstra ca esti demna de a fi iubita, cand cersesti atentia si iubirea , intr-o maniera exagerata pentru a suplini lipsurile eului tau interior?
Acum e timpul sa alegi constient si sa lupti cu acea parte din tine care alege pe baza ranilor si lipsurilor trecutului.Acum stiu ce vreau(prin idealizarea relatiei noastre am descoperit).

Cauti in exterior partenerul ideal care poate infirma aceste trasaturi pe care ti le-ai negat. Cauti, cauti si te bazezi complet pe acest model. Cand el apare atractia este foarte puternica, simti ca undeva el te poate ajuta sa te regasesti, dar ceea ce faci este sa te pierzi din ce in ce mai mult.
Dansul acesta distrugator in care alergi dupa el, si continui sa ceri,sa ceri il poate face sa plece din ce in ce mai departe.
Ceea ce experimentezi nu este nici pe departe sentimentul de iubire ci doar dependenta, fata de ce poate sa-ti ofere celalat pentru a te simti din nou intreaga.

Daca te simti atasata de cineva astfel incat crezi ca nu poti trai fara El, incearca sa-ti daruiesti tie insati, ceea ce astepti de la cealalta persoana. Aceste lucruri reprezinta parti ale sinelui tau pierdut, sau reprimat si cata vreme nu vei umple acest spatiu, te vei simti mereu in nevoie.
Daca vei continua sa alegi cu sinele ranit, vei alege acea persoana care tu crezi ca vrea acest job, de a te implini si de a reintregi ceea ce sinelui tau ii lipseste, insa problema se pune ca acest cineva isi doreste la randul lui ca golurile din interiorul lui sa fie indeplinite de tine. Intr-o relatie in care amandoi partenerii isi doresc sa obtina dragoste in loc sa o impartaseasca, amandoi vor sfarsi prin a fi dezamagiti si tristi.

Nimeni nu e dator sa ma faca fericita,insa tu m-ai facut fericita tocmai acum.

MULTUMESC!