spovedanie

atatea nopti petrecute impreuna disparusera...

eu nu traiesc...si nu pot vorbi de trecut...

mi-ar fi prea bine...

in trupul meu traieste doar o nemarginita furie adresata mie...

prezent...nu exista...

cine m-a mintit?

viitor?nu indraznesc inca sa ridic privirea din pamant...

pentru ca lacrima mea s-ar sparge cand s-ar izbi de obrazul tau...

de ce Soarta si cu Viata se joaca cu mine?

pacatoasele...

nu vor sa inteleaga ca au parinti si buni'?

ele nu inteleg ca am desirat tricotajul bunicii si am luat-o de la capat?

*************************

nu'mi zambeste sufletu'....

lumina voua in suflete si in ganduri!!!!!!!!!

pace cu voi insiva...si iubiti-va mai intai pe voi...

ah...si poza de la aceasta postare am gasit-o sub denumirea de 'adevar'...

sa fie oare asa?

tind sa cred ca nu...